Citind Blogul de Fotbal, am aflat cum s-a nascut rivalitatea dintre Barcelona si Real Madrid. Barcelona era sustinuta si iubita de catre republicani, de catre cei care luptau impotriva regimului impus de Franco, protectorul Realului din Madrid. In plus, manevrele folosite de Franco pentru a-l aduce pe Di Stefano in curtea madrilenilor au contribuit decisiv la alimentarea urii fata de locuitorii stadionului “Santiago Bernabeu”.
Adevarate lectii de istorie au constituit confruntarile dintre Real si Barcelona. Ma gandesc la ce a ajuns “El Clasico” in zilele noastre. Privind din punctul de vedere al simplului iubitor de fotbal, am putea spune ca da, meciurile dintre cele doua rivale ating cote maxime in ceea ce priveste spectacolul oferit pe teren. Cu mult peste ce se oferea in urma cu cativa zeci de ani.
Sa ne gandim putin si la impactul provocat de comercializarea acestui derby istoric. Suporterii care au onoarea de a asista la un asemenea meci sosesc la stadion cu avionul particular sau tranverseaza Atlanticul cu yacht-ul. S-a ajuns in situatia in care un parinte nu poate sa indeplineasca visul fiului sau, acela de a-i vedea pe viu pe Messi sau Cristiano Ronaldo, din cauza unui araboi care a cumparat vreo 200 de bilete pentru haremul lui. Aici vorbeste puterea petrodolarilor.
Televiziunile platesc sume exorbitante pentru transmiterea unei asemenea partide. Ca atare, isi rezerva dreptul de a programa partida la ora pe care o doresc. Asta ca sa nu mai vorbim de pretul urias al unui bilet.
Sunt tanar. Chiar foarte tanar. Din nefericire pentru mine, nu am avut norocul de a ma naste undeva prin anii ’60-’70. As fi vrut sa-l vad pe Dobrin jongland. As fi fost cel mai fericit om pentru ca as fi apucat sa vad fotbalul jucat de Minerul lui Mateianu, formatia pe care doar regimul comunist a impiedicat-o din drumul catre un titlu national.
Poate va veti intreba: de ce naiba vrea fotbal romantic, cand nu a prins nici macar o secunda din acele vremuri? Credeti-ma, nici eu nu stiu de ce vreau asta. Stiu doar ca fotbalul din zilele noastre a ajuns sclavul banului. Iar gandul asta ma dezgusta. Fotbalul romantic a fost precum o placinta pufoasa. Intr-atat a fost de delicioasa, ca norocosii care au gustat din ea nu ne-au mai lasat nimic. De fapt, ne-au lasat doar povestile care ne provoaca pofta de a gusta dintr-o asemenea placinta.
Cine a simtit vreo emotie puternica cand i s-a povestit cronica unui meci din zilele noastre? Sa o luam altfel. Cum se simt stelistii tineri cand li se povesteste modul in care a luat Steaua Cupa Campionilor in ’86? Extrem de mandri si de bucurosi, evident. Acum, ce sa ne mai bucure? Faptul ca Dodel are o bomba sexy?
Ma gandesc la ce am simtit cand mi s-a povestit de legendarul meci din ’82, dintre FC Baia Mare si Real Madrid. Copacii din spatele peluzei batrane a stadionului “Viorel Mateianu” se inclinau de incarcati ce erau cu spectatori. M-am simtit al naibii de mandru ca sunt baimarean. Totodata, m-a cuprins si tristetea. De ce? Pentru ca acele vremuri de aur ale fotbalului din Baia Mare nu se vor mai intoarce vreodata. Echipele de traditie, in cel mai fericit caz isi gasesc cu greu locul in zilele noastre. In cel mai nefericit caz, dispar pe capete in epoca fotbalului modern.
sincer mie chiar imi pare rau ca fotbalul a ajuns sa fie sclavul banului…dar de, ce sa facem, astea sunt zilele noastre si chiar m-as bucura daca ar disparea banii din fotbal, opinia mea…:D
plm de fotbal modern..pt noi,fc baia mare sunt sigur ca n-a murit..oricum,candva va reveni..sunt sigur de asta..